Hipertensiunea arteriala afecteaza aproximativ 45% din adultii din Romania — si mai mult de jumatate dintre ei nu stiu ca o au. Este numita pe buna dreptate „ucigasul tacit”: nu doare, nu da simptome evidente, dar lucreaza in permanenta la distrugerea arterelor, inimii, rinichilor si creierului. Netratata, creste riscul de infarct si accident vascular cerebral de 3-4 ori.
Ce valori sunt considerate hipertensiune
Tensiunea arteriala normala este sub 120/80 mmHg. Hipertensiunea de gradul 1 incepe de la 130/80 mmHg, iar gradul 2 de la 140/90 mmHg. Criza hipertensiva — urgenta medicala — se defineste la valori peste 180/120 mmHg.
Un singur rezultat crescut nu inseamna neaparat hipertensiune. Diagnosticul se pune dupa mai multe masuratori in conditii corecte: dupa 5 minute de repaus, pozitie sezanda, fara cafea sau tigara in ora precedenta. Masurarea la ambele brate la prima consultatie este importanta — o diferenta de peste 10 mmHg intre brate poate semnala o problema vasculara.
Simptomele care apar (cand apar)
Marea majoritate a persoanelor cu hipertensiune nu au simptome. Cand apar, simptomele pot include: durere de cap pulsatila in ceafa sau frunte (mai ales dimineata), ameteala, tinitus (zgomote in urechi), vedere incetosata sau pete negre in fata ochilor, epistaxis (sangerare nazala) spontana, senzatie de palpitatie sau presiune in piept.
Simptomele severe — durere intensa de cap, confuzie, vedere dubla, durere in piept, dificultate la respiratie — pot indica o criza hipertensiva si necesita apel la 112 imediat.
Principalele cauze si factori de risc
In 90-95% din cazuri, hipertensiunea este „esentiala” — fara o cauza identificabila unica, ci rezultatul combinatiei de factori genetici si de stil de viata. Factorii care cresc riscul: varsta (riscul creste dupa 40-50 ani), excesul de greutate si obezitatea abdominala, consumul ridicat de sare (romanul consuma in medie 10-12 g sare/zi, fata de recomandarea OMS de sub 5 g), sedentarismul, stresul cronic, consumul de alcool, fumatul si istoricul familial.
In 5-10% din cazuri, hipertensiunea este secundara — cauzata de o alta boala: afectiuni renale, tulburari hormonale (hiperaldosteronism, feocromocitom, hipotiroidism), apnee de somn, sau medicatie (contraceptive orale, antiinflamatoare nesteroidiene luate cronic).
Modificarile de stil de viata care functioneaza
Reducerea aportului de sare la sub 5 g/zi scade tensiunea cu 5-7 mmHg — echivalentul unui medicament antihipertensiv. Practic: evita alimentele ultra-procesate, mezelurile, conservele si branzeturile sarate, care furnizeaza 70-80% din sarea consumata. Nu mai adauga sare la gatit si la masa.
Activitatea fizica aeroba moderata — 30-45 minute de mers rapid, inot sau ciclism, de 5 ori pe saptamana — scade tensiunea cu 4-9 mmHg. Scaderea in greutate cu 5 kg la o persoana supraponderala reduce tensiunea cu 3-5 mmHg. Reducerea consumului de alcool la maxim 1-2 unitati/zi si renuntarea la fumat completeaza pachetul de masuri nefarmacologice cu efect dovedit.
Tratamentul medicamentos
Cand modificarile de stil de viata nu sunt suficiente sau tensiunea este semnificativ crescuta de la inceput, medicul recomanda antihipertensive. Exista mai multe clase — inhibitori ECA, sartani, beta-blocanti, blocanti de calciu, diuretice — si alegerea se face individualizat in functie de profilul pacientului, afectiunile asociate si tolerabilitate. Majoritatea pacientilor cu hipertensiune necesita 2-3 medicamente combinate pentru a atinge tinta tensionala.
Un mesaj esential: hipertensiunea se trateaza pe viata. Intreruperea medicatiei atunci cand tensiunea a revenit la normal este cea mai frecventa greseala — tensiunea creste din nou la oprirea tratamentului. Controlul tensional permanent previne complicatiile, nu il vindeca pe pacient de hipertensiune.
