Deși nu putem controla vârsta sau bagajul nostru genetic, există numeroase obiceiuri de viață care ne pot ajuta să reducem riscul de demență. Rămânând activi fizic, mental și social, putem avea un impact pozitiv asupra sănătății noastre cognitive. Și legat de genetică, o să revin altădată cu un articol despre factorii de risc genetici și ce teste genetice îți poți face ca să vezi dacă ești predispus la demență. Iar aici te vei întreba: „De ce ai vrea să știi că ai gene care predispun la demență?” Tocmai pentru că, dacă ai aceste gene, este esențial să respecți regulile de prevenție.
Ce este demența?
Demența reprezintă o deteriorare a abilităților mentale care afectează funcționarea zilnică. Printre simptomele frecvente se numără pierderea memoriei, dificultăți în gândire, comunicare, coordonare și orientare. Factorii de risc pot influența probabilitatea de a dezvolta demență, însă nu trebuie confundați cu cauzele acesteia.
Diferența dintre demență și Alzheimer
Demența este un termen general care descrie un grup de simptome ce afectează, cum am spus mai sus, memoria, gândirea și abilitățile sociale. Boala Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență, reprezentând aproximativ 60-80% din toate cazurile de demență. Astfel, putem spune că toate cazurile de Alzheimer sunt o formă de demență, dar nu toate cazurile de demență sunt Alzheimer.
Vârsta și riscul crescut de demență
Cel mai semnificativ factor de risc pentru demență este înaintarea în vârstă. Datele arată că riscul de a dezvolta demență se dublează la fiecare 5 ani după vârsta de 65 de ani. Aproximativ 1 din 9 persoane de peste 65 de ani suferă de Alzheimer, iar numărul crește odată cu înaintarea în vârstă.
Izolarea socială
Izolarea socială este un alt factor important. Studiile arată că interacțiunile sociale regulate reduc riscul de demență cu 30-50%. Pandemia de COVID-19 a amplificat această problemă, mai ales pentru persoanele din grupuri vulnerabile, cum ar fi cele care trăiesc în sărăcie sau în comunități marginalizate. Participarea la activități sociale poate avea un rol protector pentru sănătatea cognitivă.
Activitatea mintală
Păstrarea minții active este esențială pentru prevenirea declinului cognitiv. Activități precum cititul, realizarea de activități creative sau utilizarea calculatorului stimulează creierul și pot încetini deteriorarea cognitivă.
Pierderea auzului
Pierderea auzului odată cu înaintarea în vârstă este asociată cu izolarea socială și reducerea stimulării mentale, ambele contribuind la riscul de demență. Utilizarea aparatelor auditive poate reduce acest risc, conform unui studiu din 2023.
Poluarea aerului
Expunerea la poluare, în special la particulele fine, poate declanșa inflamații care afectează funcția cognitivă. Monitorizarea indicelui de calitate a aerului și evitarea zonelor cu niveluri ridicate de poluare sunt măsuri utile pentru a proteja sănătatea cerebrală.
Afecțiuni medicale care cresc riscul de demență
Mai multe afecțiuni medicale pot influența riscul de demență:
- Ateroscleroza: Depunerile de placă pe pereții arterelor reduc fluxul de sânge către creier, afectând celulele nervoase.
- Diabetul: Nivelurile ridicate de zahăr din sânge cauzează inflamații care pot deteriora celulele cerebrale.
- Hipertensiunea: Tensiunea arterială ridicată în jurul vârstei mijlocii crește semnificativ riscul de demență.
- Colesterolul ridicat: Nivelurile mari de LDL contribuie la ateroscleroză, amplificând riscul de demență vasculară. Avem material și despre asta – ai jos.
Genetica și demența
Genetica joacă un rol important în unele forme de demență. Există mutații genetice specifice asociate cu anumite tipuri de demență, care adesea apar în cadrul aceleiași familii. Totuși, riscul genetic nu garantează dezvoltarea bolii.
Măsuri preventive
Chiar dacă nu putem elimina complet riscul de demență, putem adopta strategii pentru a-l reduce:
- Activitate fizică regulată: Îmbunătățește circulația sangvină și susține sănătatea creierului. Atenție: când zic regulată, mă refer la foarte regulată, adică în fiecare oră în fiecare zi.
- Alimentație sănătoasă: O dietă echilibrată, bogată în antioxidanți și acizi grași omega-3, protejează funcția cognitivă. Fără alte bazaconii.
- Somn adecvat: Odihna insuficientă poate accelera declinul cognitiv. Așa că 8 ore/noapte, culcat la aceeași oră – este regula de aur.
- Managementul stresului: Stresul cronic are efecte negative asupra sănătății mentale și fizice. Avem un material bun despre stres și cum să-l ții sub control mai jos.
Prin înțelegerea factorilor de risc și adoptarea unui stil de viață sănătos, putem contribui la prevenirea demenței și la menținerea unei vieți cognitive active.
Surse:
- https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2800197
- https://journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.pmed.1002862
- https://www.healthline.com/health/dementia-risk-factors#medical-conditions
- https://www.alzint.org/news-events/news/lancet-commission-identifies-two-new-risk-factors-for-dementia-and-suggests-45-of-cases-could-be-delayed-or-reduced/
