
În fiecare an, de obicei în a treia zi de luni din ianuarie, apare din nou avertismentul: Blue Monday – cea mai deprimantă zi a anului. Rețelele sociale se umplu de sfaturi despre cum să supraviețuiești acestei zile, iar unele companii o văd aproape ca pe un eveniment oficial. Dar cât adevăr este, de fapt, în spatele acestui concept?
Cum a apărut ideea de Blue Monday
Conceptul de Blue Monday nu s-a născut dintr-un studiu științific solid, ci dintr-o campanie de marketing. În 2005, psihologul Cliff Arnall a lansat ideea la cererea unei companii de turism, Sky Travel, care căuta un pretext pentru a încuraja oamenii să-și rezerve vacanțe în plină iarnă.
Arnall a propus o formulă care ar fi trebuit să identifice cea mai deprimantă zi din an, luând în calcul factori precum vremea, nivelul datoriilor, salariul lunar, timpul care a trecut de la Crăciun, eșecul rezoluțiilor de Anul Nou, nivelul de motivație și nevoia de a acționa. Rezultatul a fost o zi de luni din ianuarie, cel mai adesea, a treia.
În realitate această formulă nu are o bază științifică reală. Nu există metode prin care să măsori, la nivel global, cât timp a trecut de când oamenii au renunțat la rezoluțiile lor sau cum afectează vremea în mod identic starea psihică a oamenilor din țări complet diferite.
Un mit care se autosusține
Deși a pornit ca un artificiu de marketing, Blue Monday a prins rădăcini în cultura populară. Și tocmai așa apare problema. Atunci când oamenii sunt avertizați din timp că urmează cea mai tristă zi din an, așteptarea în sine poate influența starea emoțională.
Acest tip de mesaj poate amplifica simptomele la persoanele care deja se confruntă cu anxietate sau depresie. Când ni se spune că o anumită zi este inevitabil rea, senzația de control scade, iar gândirea negativă poate fi întărită.
Efectul de profeție autoîmplinită
Chiar și pentru persoanele fără un diagnostic de sănătate mintală, Blue Monday poate deveni o profeție autoîmplinită. Dacă te aștepți să te simți prost, vei fi mai atent la orice semn de oboseală, lipsă de chef sau tristețe și le vei interpreta ca dovezi. Acest mecanism este cunoscut în psihologie drept bias de confirmare. În loc să-ți continui rutina normală, să faci mișcare sau să socializezi, poți ajunge să te retragi, ceea ce duce, paradoxal, la o stare și mai proastă.
Faptul că Blue Monday este un mit nu înseamnă că ianuarie este o lună ușoară pentru toată lumea. Zilele sunt mai scurte, expunerea la lumină naturală scade, rutina se schimbă după sărbători, iar presiunea financiară poate fi reală.
Pentru unele persoane, mai ales cele sensibile la schimbările sezoniere, aceste elemente pot influența somnul, nivelul de energie și dispoziția. Ceea ce trebuie să reținem este că luna ianuarie nu creează automat o stare proastă, ci mai degrabă amplifică ceea ce există deja.
Ce poți face dacă te simți fără energie
După sărbători e normal să simți o mică scădere a nivelului de energie, însă în loc să te lași copleșit de o dată din calendar, specialiștii recomandă să te uiți la factorii pe care îi poți controla:
- revenirea la un program regulat de somn și mese
- mișcare zilnică, chiar și sub formă de plimbări scurte
- obiective mici și realiste, ușor de îndeplinit, nu rezoluții drastice
- menținerea contactului social, chiar și când tentația este să te izolezi
- o mai mare atenție la alimentație și hidratare
Dacă starea de tristețe, lipsă de speranță sau epuizare persistă mai multe săptămâni, este important să ceri ajutor de specialitate. S-ar putea să nu fie o formă de depresie sezonieră, ci ceva mai complex.
Concluzia
Blue Monday este un concept născut din marketing, care a devenit viral și care poate face mai mult rău decât bine dacă este luat drept realitate psihologică. Într-adevăr luna ianuarie poate fi o perioadă mai solicitantă pentru unii, dar starea ta mentală nu este dictată de o zi din calendar, ci de context, obiceiuri și sprijinul pe care îl ai.
