Utilizarea spray-urilor dezinfectante ar putea fi mult mai periculoasă decât se credea anterior, avertizează un studiu recent al Universității din California, Davis. Cercetătorii au descoperit că inhalarea compușilor de amoniu cuaternar, prezenți în produse populare de curățenie, provoacă leziuni pulmonare.
Dezinfectanții folosiți zi de zi sunt mai toxici inhalați FOTO Shutterstock
Rezultatele ridică semne de întrebare cu privire la faptul că expunerea la aceste substanțe din aer – provenită din spray-uri dezinfectante și produse de curățenie – ar putea contribui la apariția unor boli respiratorii, precum astmul sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), potrivit Medical Xpress.
„Rezultatul surprinzător al acestui studiu a fost că aceste substanțe, atunci când sunt inhalate, provoacă de 100 de ori mai multe leziuni pulmonare și o rată de mortalitate de 100 de ori mai mare comparativ cu ingestia orală”, a declarat autorul principal, Gino Cortopassi, biochimist și farmacolog în cadrul Școlii de Medicină Veterinară UC Davis Weill.
Studiul a fost publicat în revista Environmental Science & Technology.
Folosirea pe scară largă și îngrijorări în creștere
Compușii de amoniu cuaternar sunt folosiți pe scară largă ca dezinfectanți încă din anii 1940, fiind comercializați sub denumiri precum Lysol și Roccal.
Deși nu sunt foarte volatili – adică nu degajă vapori în mod natural – aceștia sunt frecvent utilizați în spray-uri dezinfectante, care pot fi inhalate și ajung astfel în plămâni. Substanțele se regăsesc și în unele erbicide, soluții dezinfectante pentru ochi, spray-uri nazale, ape de gură, șervețele pentru uscător și balsamuri de rufe.
Deși se credea anterior că aceste substanțe nu ajung în sânge, în 2021 Cortopassi și colegii săi au descoperit că 80% dintre participanții la un studiu aveau concentrații detectabile de QAC în sânge.
De asemenea, persoanele cu cele mai ridicate niveluri totale de QAC prezentau cele mai scăzute niveluri de energie la nivelul mitocondriilor – structurile celulare responsabile de producerea energiei. Întrucât QAC nu pătrund ușor prin piele sau tractul digestiv, cercetătorii au presupus că inhalarea ar putea explica prezența acestor substanțe în organism.
Legătura cu expunerea umană
Noul studiu arată că, atunci când șoarecii inhalează doze de QAC care le afectează plămânii, cantitatea de substanță care ajunge în sânge este similară cu nivelurile detectate la oameni. Acest lucru sugerează că inhalarea, de exemplu, prin utilizarea spray-urilor de curățenie, ar putea fi una dintre principalele căi prin care aceste chimicale pătrund în organismul uman.
„Trebuie să ne întrebăm dacă ne dorim cu adevărat să avem în mediul înconjurător toate aceste spray-uri dezinfectante pe bază de QAC, având în vedere toxicitatea lor demonstrată asupra plămânilor la șoareci”, a mai spus Cortopassi.
